Bilanț SNRI - trecut, prezent și viitor

Probabil că sunteți deja familiarizați cu informațiile pe care le-ati citit în paginile revistei noastre referitor la unul din proiectele geospațiale cele mai de succes de pe plan local: Sistemul Național de Raportare a Incidentelor (SNRI). Gândit ca instrument de colectare și gestiune la nivel național a tuturor incidentelor la care intervine Poliția Română, acest sistem a devenit reprezentativ în special din punct de vedere al maturizării unui sistem geospațial, într-o perioadă relativ scurtă de timp. Astfel că, după doi ani de utilizare intensivă a SNRI la nivel național, era momentul realizării unui bilanț.

Resursă de bune practici atât pentru instituții similare din alte țări europene, cât și pentru alte instituții aflate sub umbrela Ministerului Afacerilor Interne. Detalii despre acest subiect veți afla însă în numărul din iunie al revistei noastre.

Înainte de SNRI

Demarat în 2009 – ințial un pilot la nivelul Poliţiei Capitalei –, proiectul a fost încheiat în luna martie 2012 şi dat în utilizare efectivă din 15 aprilie 2012, fiind extins la nivel naţional.

„Bunicul“ SNRI este însă proiectul implementat în județul Constanța „Litoral 2006 - Maparea criminalității“, coordonat de Unitatea Centrală de Analiză a Informațiilor din cadrul IGPR, pe baza căruia specialiștii din Poliția Română au știut ce să ceară ulterior de la SNRI. Odată cu SNRI s-a renunțat la 35 de aplicații distincte. 

„Cum era înainte de SNRI? Un exemplu relevant este cel personal. În august 2000 am absolvit Academia de Poliție şi timp de 6 ani am lucrat în operativ. Atunci se obișnuia ca toate planurile de acțiune să înceapă cu o perioadă de documentare de o lună de zile, în care trimiteam solicitări de informaţii colegilor din țară. După o lună de zile, le strângeam și le analizam. Acțiunea se întâmpla efectiv abia după 60 de zile de la data în care îți propuseseși să realizezi ceva. Acum, datele fiind disponibile în SNRI poți să treci direct la etapa de analiză. Cred că nu există o unitate de măsură care să cuprindă valoarea adăugată a sistemelor informatice în Poliția Română și cu precădere a celor care colectează date dinamice”, îşi aminteşte Wili Apreutesei, director Unitatea Centrală de Analiză a Informațiilor IGPR.

Înainte de exploatarea propriu-zisă a noului sistem, specialiştii din Poliţia Română au trebuit să standardizeze proceduri, să creeze nomenclatoare (de infracţiuni, de moduri de operare etc.), să atribuie drepturi de acces fiecărui utilizator în parte. 

„Tot efortul depus până în mai 2012 a fost doar începutul. Noi am crezut că e greu să facem proiectul, întrucât acesta a presupus un proces de achiziții, contestații ale acestuia etc. Am crezut că această perioadă a fost greul SNRI-ului, după care a urmat etapa validării scenariilor de testare cu toți utilizatorii conform graficului din contract. Am continuat cu o perioadă de back office destul de stufoasă, fără mare vizibilitate la nivel de utilizatori, dar în care a trebuit să punem multe lucruri la punct. Am construit o matrice organizaţională pentru a decide rolurile şi atribuţiile fiecărui utilizator în cadrul SNRI. Fiecare tip de informație colectată în SNRI a început să fie tratată la nivel de rol de acces, iar în prezent avem peste 12 roluri care sunt atribuite în funcție de linia de muncă pe care o are un polițist, de nivelul la care se află în matricea organizațională – local, regional sau național – şi care trebuie actualizate în mod constant, pentru că în Poliția Română sunt angajaţi 55.000 de oameni, care pot ocupa la un moment dat funcții pe diferite linii de muncă”, adaugă Wili Apreutesei.

Exploatarea componentei geospaţiale a informaţiei a fost o premieră în Poliţia Română. „Până la SNRI, din raportările Poliției Române lipsea componenta de geo-referențiere. Se lucra foarte mult pe date alfanumerice.

Acum, SNRI este principalul furnizor de conținut geospațial, iar din perspectiva analizei operaționale, de exemplu, ne permite să realizăm toate tipurile de analiză, fie că discutăm de analiza unui caz de omor și vedem unde sunt zonele în care colegii au punctat diferite probe, fie că vorbim de analize comparative de caz și atunci ne uităm în SNRI după moduri de operare similare ale unor infracțiuni care s-au petrecut într-un areal sau într-un interval de timp. Până la SNRI toate aceste lucruri se făceau consultând cel puțin alte 5-6 sisteme separate. Acum, analizele geospațiale sunt realizate cu tehnologia Intergraph”, mai spune Wili Apreutesei.

După SNRI – lecţii învăţate

Pentru a înțelege problemele cu care se confruntă SNRI-ul pe fiecare zonă în parte, la sfârşitul anului trecut, la un an şi jumătate de la finalizarea implementării, a fost realizat un sondaj pe un eşantion de aproape 2.000 de polițiști la nivel național. Conform acestuia, 89% din polițiștii încadrați în Poliția Română utilizează SNRI-ul.

„În 24 de ore avem aproximativ 25.000 de utilizatori unici. 25% din oameni spun că dacă nu ar fi existat SNRI nu ar fi avut acces la tipurile de date din SNRI. 30% din ei spun că ar fi aflat datele din SNRI dacă ar fi solicitat informări în țară, iar primirea unui răspuns ar fi durat o lună de zile, plus timpul alocat pentru citirea şi sortarea documentelor. Tot în urma acestui sondaj a reieşit că utilizatorii ar prefera să poată introduce datele în sistem din teren, pentru că în prezent își notează informațiile culese la cercetarea la fața locului pe care le introduc în SNRI când revin la birou. Analizăm acum diferite oportunități de finanțare pentru achiziţionarea unor echipamente care să poată fi utilizate în teren, având în vedere și posibilitatea accesării fondurilor structurale 2014-2020, și încercăm să evaluăm impactul la nivel național”, precizează Wili Apreutesei. 

Conform sondajului, același procent de utilizare a SNRI se regăseşte și în zona de management. „Managementul utilizează mai frecvent hărțile GIS din sistem. De asemenea, există o solicitare la nivelul analiștilor de informații de a livra date. Datele statistice din SNRI sunt livrate de către analiștii de informații din cadrul IGPR, iar la nivel teritorial aceștia întocmesc analize tactice pentru identificarea zonelor fierbinți pe diferite tipuri de infracțiuni. Acest lucru se realizează descentralizat, pentru că fiecare zonă din țară are diferite priorități”, explică Wili Apreutesei. 

Deşi iniţial urmau să fie instruiţi 12.000 de poliţişti, numărul a crescut la 14.000, datorită interesului din partea utilizatorilor pentru acest proiect. 

„Instruirea nu s-a terminat, chiar și sondajul din 2013 a reliefat faptul că 15% au fost pregătiți în ultimele două luni, iar în ultimul semestru 34% din polițiști au trecut din nou printr-o etapă de instruire. 90% din ei ar prefera să lucreze în SNRI față de sistemele vechi pe care le utilizau. De asemenea, i-ar interesa să afle înainte de intervenție profile de zonă, de exemplu, pentru a ști cum să reacționeze sau dacă pot sau nu să acționeze singuri. De aceea, SNRI va contribui inclusiv pe componenta proactivă de informare a polițiștilor, în sensul pregătirii lor pentru intervenții în timp ce se deplasează către acestea, în exerciţiul financiar 2014-2020.”

Directorul UCAI spune că SNRI a însemnat pentru Poliţia Română o introducere în principiile de lucru de tipul Big Data: „Poliția Română are în competență aproape 1.300 de fapte penale. Tot Poliția are competență să sancționeze aproape 2.000 de fapte contravenționale, la nivel național depășind 1,5 milioane de apeluri la 112. Astfel, în baza de date se stochează conţinut informatic de nivelul milioanelor de înregistrări. Înainte nu ne pusesem problema principiilor de funcționare a organizației în condițiile în care operăm cu volume de tip Big Data. Până la SNRI, foarte puține zone fuseseră informatizate și de multe ori nivelul de cunoaștere al organizației era mult mai mic decât cel al individului. Din acest considerent, am încercat să construim o cultură organizațională bazată pe valorificarea informației. Toată lumea știa anumite lucruri, dar ele nu erau împărtășite la nivel organizațional.” 

Dacă la început 40-50% din toate incidentele din SNRI erau geocodate, acum procentul se îndreaptă vertiginos către 70-75%. „Conform sondajului, peste 80% din utilizatori apreciază lucrul cu harta GIS. Acolo unde înregistrăm un volum mare de activitate, în zona de contravenții, mai avem de lucrat, dar în modulul de înregistrare a dosarelor penale procentul se apropie de 100%. Un procent de 30% din persoanele urmărite în temeiul legii sunt identificate cu ajutorul SNRI. În partea de dosare penale, sistemul ne ajută să asigurăm o trasabilitate, de la intrarea unei sesizări în poliție, până la soluția finală, ceea ce în trecut era foarte greu de realizat, întrucât orice intrare și ieșire presupuneau un nou număr de înregistrare, practic însemna să te informezi la 10 unități de poliție pentru a afla unde a ajuns un dosar. Utilizarea hărții GIS a fost foarte apreciată de polițiști, ceea ce ne obligă și pe noi să ținem pasul cu dezvoltările la nivelul orașelor. Ne dorim hărți actualizate, iar pentru asta colaborăm la nivel inter-instituțional. O altă provocare pentru noi a fost intrarea în vigoare a noilor coduri penal și procedură penală, care a presupus remodelarea unor fluxuri informatice în SNRI sau crearea altora noi. De aceea, cred că pe partea de sistem penal am putea dezvolta fluxuri informatice comune pe tot lanțul judiciar – poliție, parchet și instanțele de judecată – poate seturi de nomenclatoare comune, tipuri de măsuri, de infracțiuni, de moduri de operare”, adaugă Wili Apreutesei. 

Implementarea unei soluţii geospaţiale în poliţie dezvoltă o serie de abilități noi pentru poliţist, iar pe manageri îi ajută să anticipeze şi să fie proactivi. 

În numărul următor veţi afla ce îmbunătăţiri vor fi aduse SNRI în anii care vin şi cum a reuşit proiectul românesc să devină ghid de bune practici pentru instituţii similare din Uniunea Europeană.

Toate știrile

Știri și articole

GeoMedia Desktop 2016 v16.2, disponibil

GeoMedia Desktop 2016 v16.2, disponibil

Hexagon Geospatial anunță lansarea GeoMedia Desktop 2016 v16.2, care include îmbunătățiri și abordează diverse probleme raportate de către utilizatori. GeoMedia este un software GIS flexibi

Despre tehnologii și bune practici, cu masteranzii Universității București

Despre tehnologii și bune practici, cu masteranzii Universității București

În săptămâna 20-24 Februarie 2017, ca în fiecare an, am fost gazdă pentru masteranzii care au ales să ne calce pragul pentru stagiul de practică. În decursul u

© Toate drepturile rezervate Integraph Computer Services

Legal Glosar Cookies Termeni și condiții Arhivă website

Facebook YouTube LinkedIN