Romania – singura tara din UE cu responsabilitati definite pentru persoanele implicate in protectia infrastructurilor critice

Agențiile guvernamentale și internaționale sunt din ce în ce mai preocupate de securitatea teritoriului național și protecția infrastructurilor critice (IC), iar ritmul de dezvoltare a infrastructurii se așteaptă să crească rapid în anii care urmează. Pentru a afla ce au realizat autoritățile și companiile din România și din Europa din punct de vedere al protecției IC – cu evidențiere pe zona GIS –, am stat de vorba cu Adrian Vilciu, Președinte Executiv, Asociația Română pentru Promovarea Protecției Infrastructurilor și Serviciilor Critice.

Studiile demonstrează că o organizație are nevoie și de o soluție geospațială în procesul de protecție a IC. Care este rolul unei soluții GIS în acest proces?

Soluțiile geospațiale oferă un instrument foarte bun de management, prin vizualizarea diverselor caracteristici ale infrastructurilor critice în general, iar rapoartele către factorii de decizie se fundamentează mult mai bine. O soluție GIS asigură atât o ordine în cadrul diverselor substructuri ale infrastructurilor critice, cât și posibilitatea de a obține o informație globală, prin suprapunerea unor informații legate de diverse sectoare de infrastructură critică. Prin prelucrarea datelor și implementarea unor aplicații specifice se pot vizualiza amenințări, riscuri, tratări de riscuri, iar informația poate fi organizată în așa fel încât să se poată monitoriza programe de implementare de măsuri la nivel național sau regional.

Care sunt sectoarele care au nevoie de astfel de soluții?

În principal, toate sectoarele de tip infrastructură critică distribuită. Avantajul imens pe care îl văd se referă la sectoarele de infrastructură critică distribuite național sau regional, și atunci principalii utilizatori ai acestui instrument sunt sectoarele energie, transporturi, comunicații.

Există o presiune pusă pe operatorii de utilități ce îi obligă practic să achiziționeze GIS pentru protejarea IC?

Acest lucru rezultă dintr-o necesitate. Obligația vine din a-ți organiza informațiile conform Directivei INSPIRE, care cere realizarea unei anumite structuri de date, iar aplicațiile GIS reprezintă un suport util pentru conformarea cu cerințele directivei.

Care sunt obstacolele cu care se confruntă în prezent organizațiile care au nevoie acută de soluții pentru protecția IC?

Un aspect pe care îl consider foarte important e faptul că suntem la început cu pregătirea specialiștilor care activează în acest domeniu. Mă refer atât la pregătirea teoretică, cât și la aplicarea unor tehnologii care vizează activități de protecție a infrastructurilor critice. Mă bucur să constat că există firme, cum ar fi Intergraph, care se preocupă în acest sens, organizând o serie de conferințe și de simpozioane pe tema soluțiilor geospațiale. Este o campanie foarte utilă de informare a potențialilor utilizatori despre existența acestui instrument, dar și a celor care deja sunt utilizatori asupra îmbunătățirilor aduse sistemului.

Evident, trăim într-o perioadă de criză și, din păcate, există abordarea conform căreia anumite soluții sunt considerate un lux. Nu trebuie să scăpăm din vedere însă faptul că soluțiile GIS conduc și la o creștere a eficienței activităților de zi cu zi, fiind nu numai un instrument legat de activitatea de protecție a infrastructurilor critice. Principalele obstacole sunt, așadar, lipsa de fonduri și de pregătire a persoanelor care ar trebui să aibă o viziune asupra protecției și activităților curente dintr-o companie cu întindere națională.

Care sunt, în prezent, tendințele în protecția IC la nivel european?

La nivel european se încearcă o abordare cât mai globală a acestor activități și asigurarea unui grad mai bun de coerență la nivelul fiecărui stat membru vizavi de implementarea Directivei 114/2008. În general, problemele de securitate și siguranță națională sunt tratate punctual de către state și în principal există o tendință de a proteja foarte mult informațiile legate de aceste activități. Există foarte multe programe finanțate de UE, care au ca membri diverse companii și autorități din statele membre, iar la nivelul diverselor structuri europene există tendința de a încerca o standardizare, atât pe zona de analiză de risc, cât și pe zona de măsuri de diminuare a riscurilor și vulnerabilităților.

Cum stă România din punct de vedere legislativ?

Din acest punct de vedere, în România există un cadru legislativ corespunzător, meritul fiind al Centrului de Coordonare a Protecției Infrastructurilor Critice din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care a avut o activitate remarcabilă în domeniul legislativ și al reglementărilor. Din câte știu, România e singura țară din UE care și-a definit responsabilități pentru persoanele implicate în protecția infrastructurilor critice.

Au existat și la noi cazuri de terorism cibernetic asupra unor companii din sectoare considerate critice?

Terorism de natură fizică există de foarte mulți ani. Autoritățile române au reușit să țină sub control fenomenul și pentru companii nu reprezintă o amenințare de grad zero. În schimb, o amenințare de prioritate zero o reprezintă terorismul cibernetic, care afectează din ce în ce mai mult toate sistemele informatice. Au existat cazuri la nivelul UE, în care companii de energie, de exemplu, au fost supuse unor atacuri teroriste care le-au blocat activitatea. La noi a fost atacat portalul Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, activitatea fiind grav perturbată. Un rol important în această zonă îl are organizația guvernamentală CERT.RO, care sprijină lupta împotriva terorismului cibernetic, precum și unitatea specializată din cadrul Serviciului Român de Informații.

Cum s-a implicat asociația până în prezent în promovarea protecției IC?

Asociația și-a propus încă de la înființare să promoveze conceptul de protecție a infrastructurilor și serviciilor critice. Am organizat o serie de conferințe și mese rotunde, simpozioane, naționale și internaționale și am participat în calitate de invitat la evenimente pe teme legate de protecția infrastructurilor critice și de securitate în energie. În acest an am lansat o revistă, The European Journal of Critical Services and Infrastructure Protection, care reprezintă un cadru de dezbatere atât pentru specialiști, cât și pentru nespecialiști, pentru factori de decizie, pentru furnizori de diverse tehnologii. O altă activitate importantă a asociației e legată de participarea la diverse proiecte europene, care au ca subiect protecția infrastructurii critice. De asemenea, asociația este o interfață între specialiștii români în protecția infrastructurilor critice și cei europeni. Avem deja un protocol de cooperare cu o organizație similară din Italia și există discuții și cu alte asociații similare europene. Asociația are un bun dialog cu mediul academic, atât național, cât și internațional și aici aș menționa universități americane, cum ar fi Old Dominion University din Norfolk, Virginia, cu care am discutat lansarea unui program de pregătire a specialiștilor români în SUA. De asemenea, asociația cooperează la nivel național cu alte asociații și fundații care își propun abordări de subiecte din zona protecției infrastructurii critice, cum ar fi EURISC.

Aș vrea să subliniez că la nivel de guvern, prin consilierul desemnat pentru protecția infrastructurilor critice, există o preocupare deosebită pentru acest subiect. De asemenea, activitatea de protecție a infrastructurilor critice este sprijinită de către Administrația Prezidențială, prin Departamentul de Securitate Națională.

Previziuni de piață 2013-2018

Compania de cercetare Research and Markets a publicat recent raportul „Protejarea infrastructurii critice:progrese globale, analize și previziuni de piață 2013-2018“, în care sunt analizați principalii furnizori mondiali de soluții pentru protejarea IC. Între cei 10 furnizori analizați din punct de vedere al produselor și serviciilor, finanțe, SWOT, strategie și contribuție, compania Intergraph deține un subcapitol dedicat, alături de alți jucători importanți, precum Accenture, Cassidian, Ericsson, Honeywell International sau Raytheon. Datorită creșterii continue de automatizare și de virtualizare a locului de muncă, se așteaptă ca oferta de soluții de protecție a IC să crească semnificativ și să penetreze toate verticalele majore.

Raportul prevede că integrarea soluțiilor de protecție a infrastructurii critice cu mediile organizaționale existente va amplifica și mai mult creșterea acestor organizații, facilitând în consecință și adoptarea standardelor de conformitate și de regularizare. Raportul trece în revistă progresele globale și previziunile legate de piața produselor și serviciilor de protejare a infrastructurii critice, pentru perioada 2013-2018, și cuprinde informații legate de securitatea rețelelor, securitatea fizică, detecția CBRNE, identificarea vehiculelor, securitate SCADA și managementul clădirilor.

Toate știrile

Știri și articole

GeoMedia Desktop 2016 v16.2, disponibil

GeoMedia Desktop 2016 v16.2, disponibil

Hexagon Geospatial anunță lansarea GeoMedia Desktop 2016 v16.2, care include îmbunătățiri și abordează diverse probleme raportate de către utilizatori. GeoMedia este un software GIS flexibi

Despre tehnologii și bune practici, cu masteranzii Universității București

Despre tehnologii și bune practici, cu masteranzii Universității București

În săptămâna 20-24 Februarie 2017, ca în fiecare an, am fost gazdă pentru masteranzii care au ales să ne calce pragul pentru stagiul de practică. În decursul u

© Toate drepturile rezervate Integraph Computer Services

Legal Glosar Cookies Termeni și condiții Arhivă website

Facebook YouTube LinkedIN